Turismul

Turismul

Dintre obiectivele turistice, religioase şi culturale de pe teritoriul comunei Bârzava menţionăm următoarele:

• Rezervaţia naturală Runcu Groşii Noi
• Zona fosiliferă de pe valea Monoroştiei
• Peisajele şi sălaşele de pe valea Monoroştiei
• Peisajele şi sălaşele din zona Dumbrăviţa – Groşii Noi – Slatina de Mureş.
• Biserica de lemn din Groşii Noi.
• Bisericile din Bârzava şi satele aparţinătoare
• Zona Văii Mureşului, a Văii Groşilor şi a Văii Bârzavei
• Vechile şcoli din Bărzava, Monoroştia şi Căpruţa
• Casa memorială Iosif Conta (Monoroştia)
• Sărbătoarea Sânzienelor

Rezervaţia Naturală Runcu – Groşii Noi

Rezervaţia se găseşte în bazinul Văii Groşilor, afluent al Mureşului la o altitudine între 350 – 623 m., fiind alcătuită în majoritate din arboreta de gorun şi fag. Suprafaţa rezervaţiei este de 261,8 ha. Rezervaţia datează din anul 1965 când s-a înfiinţat un nucleu de 27,7 ha. Relieful se caracterizează prin versanţi peneplenizaţi în trepte. Configuraţia terenului este ondulată. Rezervaţia este străbătută de pârâul Polom şi Runcu. Apa freatică este de adâncime. Solurile sunt brunluvic pseudogleizat, brun eumezobazic tipic şi molic.

Flora cuprinde specii de fag 52%, gorun 41%, cer 2%, carpen 2%, alte specii (Prunus avium, Sorbus torminalis, etc.) 3%. Tipul predominant de flora Asperula – Asarum. Cel mai înalt gorun şi cel mai bătrân are 42,3m şi 280 – 300 ani, având un diametru de 98 cm.

Fauna cuprinde broasca de pădure, salamandra, ciocănitoarea, gaiţa, cerbul, mistreţul, căpriorul, vulpea, pisica sălbatică, lupul, râsul, viezurele, etc.

Rezervaţia a fost vizitată de silvicultori din Bavaria, Franţa, Austria, şi de specialisti din Ungaria, Suedia, Elveţia, etc.

Zona fosiliferă Monoroştia

Se află situată pe versantul văii Monoroştia, în apropiere de sat. Aici se păstrează fosile de moluşte din Ponţianul Mediu ce dovedesc faptul că această zonă în trecutul îndepărtat a fost acoperită de apele mării, dar, datorită eforturilor de cutare, regiunea s-a ridicat devenind uscat.

Peisajele şi sălaşele din zona Dumbrăviţa, Groşii Noi şi Slatina de Mureş.

Locuitorii din aceste părţi sunt ospitalieri şi harnici, având două mari credinţe: una în glia străbună pe care au lucrat-o şi care le-a asigurat pâinea cea de toate zilele, iar a doua mare credinţă este în Dumnezeul din cer care le-a dat speranţa şi tăria de a dăinui. Astfel au străbătut veacurile şi neamul a rămas.

Biserica de lemn din Groşii Noi

Are hramul Întâmpinarea Domnului şi datează din anul 1807. Fundaţia bisercii este din piatră, biserica fiind construită din lemn, cu acoperişul din şindrilă. Stilul este baroc vienez. Biserica este pictată în interior. Resturarea ei s-a făcut în 1992 sub îngrijirea lui Horea Bernea.

Biserica Ortodoxă din Bârzava

Are hramul Adormirea Maicii Domnului. Prima biserică ortodoxă a fost construită din lemn pe valea Bârzavei. Actuala biserică datează din 1890. Este în formă de cruce, cu un singur turn în stil baroc. Plafonul este plat. A fost sfinţită în 1892. În 1932 biserica este renovată. Pictura este executată în tempera şi împreună cu iconostasul este realizată de zugravul Ştefan R. Vlădescu.În 1930 biserica primeşte ca donaţie un ceas pentru turn de la Stana Cojan din S.U.A., fostă credincioasă a comunei. Restaurări ale bisericii se mai fac în 1961, 1972 şi 1978. Biserica are aproximativ 560 de enoriaşi.

Biserica Greco – Catolică

Biserica a fost construită sub conducerea preotului Aurel Birău în anul 1936. Hramul bisericii este Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. În perioada 1948 – 1992 a funcţionat ca biserică ortodoxă. În data de 27 iunie 1992, credincioşii greco-catolici au preluat biserica. Pictura a fost efectuată de pictorii Toth Mihai şi Kovaci Ana în anul 1938. Dintre obiectele de cult remarcabile din biserică amintim: un potir poleit cu aur din 1906, o icoană de argint reprezentând pe Maica Domnulului (1936), cărţi vechi de cult (1850). Biserica are 217 enoriaşi români.

Biserica din Bătuţa

Datează din anul 1884. Pictura a fost realizată de Emil Mihon în 1956

Biserica din Căpruţa

Datează din 1925. Este în stil bizantin. În curtea bisericii se află monumentele eroilor din cele două răboaie mondiale.

Biserica din Dumbrăviţa

Are hramul Sfântul Dimitrie. Datează din anul 1948 şi este în stil baroc. Pictura este realizată de Cornel Cenan.

Biserica nouă din Groşii-Noi

A fost sfiinţită în anul 1992. Pictura a fost realizată de Constantin Niţulescu.

Biserica din Lalaşinţ

A fost sfiinţită în anul 1846. Este în stil baroc şi are o formă de navă cu o absidă ovală. Iconostasul este din anul 1932, cumpărat de la Căprioara şi pictat pe pânză în ulei.

Biserica de la Monoroştia

În 1890 a fost adusă o biserică de lemn de la Căpâlnaş. Biserica a ars în 1967. Actuala biserică datează din anul 1971.

Biserica din Statina de Mureş

Are hramul Înalţarea Domnului şi datează din 1885. Stilul bisericii este baroc vienez. Împăratul Franz Iosef a donat 100 de coroane pentru zidirea biserici. Pictura este realizată de preotul Liviu Tulcan în 1959.

Zona văii Mureşului

Se pretează pentru tursimul nautic, înot, pescuit sportiv, iar văile Bârzavei, Groşilor cu satele răsfirate, cu grădini şi pomi fructiferi se pretează pentru turismul de recreere, drumeţii, etc. În Bârzava, Monoroştia şi Căpruţa se găsesc vechile şcoli unde au învăţat şi încă învaţă generaţii întregi de români.

Casa memorială Iosif Conta

Casa memorială Iosif Conta se află în satul Monoroştia în zona de conflenţă a văii Bavna cuvalea Monoroştiei, nu departe de DN 7. Aici s-a născut şi a copilărit marele dirijor.

Sărbătoarea Sânzienelor

Are loc pe data de 24 iunie. A debutat în urmă cu 32 de ani printr-o sărbătoare câmpenească la Andreasca, pe valea Monoroştiei. La eveniment participau formaţii de dansuri populare, coruri, muzică populară şi altele. Bârzava s-a înfrăţit cu românii din Banatul Sârbesc care au fost ani la rând oaspeţi la această sărbătoare.